Cimitirul evreiesc Siret
CIMITIRUL EVREIESC SIRET
Cimitirul evreiesc din Siret se află pe dealul numit Horodiște și este considerat cel mai vechi cimitir medieval evreiesc din Europa de Est. Piatra cea mai veche datează din anul 1560.
Cimitirul evreiesc din Siret a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015.
Acesta are o valoare istorică și culturală deosebită pentru comunitatea evreiască din România dar şi pentru comunitatea evreiască mondială datorită pietrelor tombale care împodobesc mormintele decorate prin sculptare cu diverse motive ebraice. Ornamentele includ motive religioase, simboluri geometrice și simboluri vegetale și animale (lei, păsări, seroi și animale imaginare). Motivele cele mai frecvente sunt: Leul, Pasărea, Grifonul, Menora (candelabrul cu șapte brațe), Arborele vieții, Mâinile binecuvântării, Tora. Pietrele tombale sunt atât dovada existenței unei puternice comunități evreiești în perioada medievală cât și al nivelului cultural al acestei comunități. Aceste pietre se numără printre cele mai frumoase monumente funerare evreiești din România.
342 de pietre funerare de o frumusețe deosebită
În cartea cercetătorului ieșean Silviu Sanie „Dăinuire prin piatră. Monumentele cimitirului medieval evreiesc de la Siret” apărută la Editura Hasefer, Bucureşti, în anul 2000 se vorbește de existența a 342 de pietre funerare în cimitirul medieval de la Siret. Autorul analizează, în ordine alfabetică, numele de persoane întâlnite pe stelele funerare. Din cele 100 de nume masculine 81 se dovedesc a fi de sorginte ebraică, alte 19 sunt în mare parte adoptate din germană şi din limbile slave, dar şi din greacă, în timp ce pentru numele feminine analiza constată existenţa a 26 de origine ebraică, celelalte, mai numeroase provenind din limbile germană şi slavă, unele dintre ele metamorfozate în spiritul limbii idiș. Din analiza epitafurilor rezultă că din cele 342 de pietre tombale 193 (56,44%) au fost puse pe mormântul unor bărbaţi şi 149 (43,56%) pe mormântul unor femei.
În cimitir sunt înmormântați 35 de rabini
În cimitir au fost înmormântaţi: 89 de învăţători ai legii, 35 de rabini, un judecător, un secretar al obştii (pisar) şi un conducător al obştii (staroste). Un capitol al cărții se referă la „Ornamentica monumentelor funerare” și este dedicat prezentării repertoriului de motive decorative întâlnite pe stelele funerare de la Siret. Sunt menţionate marile teme ornamentale: zoomorfe (urşi, lei, cerbi, grifoni, licorni, porumbei, păuni, berze, vulturi mono şi bicefali, peşti), asociate vegetale (pomul vieţii, vasul cu flori, viţa de vie, crengile de măslini), elemente arhitectonice (faţada de templu, grupul de două coloane simple cât şi „solomonice”, dar şi alte obiecte precum sfeşnicele şi coroanele. Se emite ipoteza existenţei, în acele spaţii cu morminte unde lipsesc monumentele să fi existat înmormântări anterioare secolului XVIII, marcate de stele de piatră sau de lemn, care nu au mai rezistat scurgerii timpului. Pietrele funerare siretene au fost confecţionate de artizani evrei şi prezenţa unor nume de familie precum Steinmetz şi Picher este considerată o mărturie în acest sens.
Cimitirul Vechi sau Ocopiştea
Aşezat în partea de est a oraşului, Cimitirul Vechi sau Cimitirul I, cum îi spun cărturarii evrei, este considerat cel mai vechi cimitir evreiesc din sudul provinciei noastre. Localnicii îi spun Ocopiştea, deoarece este aşezat pe două coline, unicul fragment din valul de apărare al oraşului ce a ajuns până la noi. Înconjurat de un zid de piatră acoperit cu beton, cimitirul are aspectul unei cetăţui, iar cele două coline ne duc cu gândul la cocoaşele unei uriaşe cămile bactriene de lut. În zid, este încastrată o lespede ce are aspectul unei pisanii, dar textul este şters. Se consideră că este vorba despre o pisanie de la o biserică armenească.
